Aproape s-a terminat si ziua asta si eu tot mai corectez la primul referat de la doctorat. Sa fiu mai clar. Regulamentul "Scolii Doctorale" prevede pentru primul semestru de studii doua examene si un referat. In SUA referatele sunt capitole din doctorat si sunt lucrari publicate in reviste cu referenti. Scrii trei articole, acestea devin trei capitole ale lucrari tale si gata doctoratul. In felul acesta se poate garanta faptul ca ai produs o contributie originala. In Romania nu sunt obligatoriu parti din doctorat si nu sunt articole publicate sau care pot fi publicate. In acest caz se produce o mare risipa de timp si de resurse, doctorandul scriind referate care pot sa nu aiba o legatura foarte stransa cu subiectul tezei. Pentru a obtine titlul de doctor in afara de sustinerea tezei, aspirantul trebuie sa aiba si un punctaj ce rezulta din publicarea unor articole in reviste cu referenti.
Sa facem un calcul sumar legat perioadea de timp necesara publicari unui singur articol. Pornim de la presupunerea ca deja doctorandul are o ideea clara ce constituie baza cerecetari sale, in acest caz etapele de la idee la articol publicat sunt:
1) colectarea datelor (experiment, observatii, etc.) - 1 luna
2) prelucrarea datelor si interpretarea rezultatelor - 1 luna
3) redactarea propriu-zisa a articolului (primul draft) - 1 luna
4) corecturi, transpunerea in formatul cerut de editor - 2 saptamani
5) de la primul draft pana la raspunsul din partea editorilor - 1 luna
6) acceptarea articolul cu mici revizuiri - 1 luna
7) articolul este accepta si presupune ca revista este un care apare lunar si ca nu sunt multe articole in asteptarea pentru publicar - 2 luni
Total : 7.5 luni, durata doctorat: 36 luni, numar posibil de articole publicate: aprox. 4. In acest cazu lucrurile ar sta foarte bine si doctorandul poate fi sigur ca obtine titlul.
Ar mai fi cateva mici probleme. Trec peste faptul ca 5 contributii noi in domeniul meteorologie sunt putin probabile si va voi referi la revista in care apare articolul. Stiind ca revistele cu referenti au un factor de impact, exprimata sub forma unui puctaj si ca cele mai "tari" reviste ajung la 1.5-2 puncte pe articol, sa mai facem un calcul sumar:
1) este foarte putin probabil ca doctorandul sa fie unic autor, in principal datorita faptului ca are un coordonator de teza cu care lucreaza si cu care isi impartaseste ideile si cercetarile; deci vom avea minim doi autori
2) articolele sunt publicate la reviste cu cel mai mare factor de impact
Total: 4 articole x 2 puncte = 8 puncte; pentru doctorand revenind 4; limita minima pentru doctorat 3 puncte.
La toate calculele de mai sus mai adaugati faptul ca doctoranzii nu a nici un fel de experinta in publicare, rezulta timpi mai mari de redactare si revizuri mai lungi, lucreaza in Institute de Cercetare unde au alte proiecte de realizat, ceea ce impica o noua crestere a perioadelor de timp mai sus mentionate. In plus si poate cel mai important aspect, redactarea in sine a tezei, care necesita foarte mult timp [eu nu pot sa concept ca un fizician/matematician poate redacta in zilele noastre o teza in Word cand exista LaTex, dar despre asta cu alta ocazie]. In mod absolut sigur nu vor fi multi cei care vor obtine punctaj.
Si acum sa revenim; in aceste conditii structura din SUA este ideala, iar cea din Romania poate deveni. Din acest motiv am scris mai sus ca "tot mai corectez la doctorat". Am scris la primul capitol sub forma unui articol de "review" o aducere al zi a cercetarilor in domeniu. In paralel lucrand la un articol, ce contine practic nucleul contributiei in meteorologia pe scurta durata. Timpul este scurt si deja am depasit toate estimarile mele de mai sus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu