Să fie oare adevărat?
30 ian. 2010
29 ian. 2010
16 ian. 2010
"New Weird " Ann&Jeff Vandermeer
O antologie din seria Antologiilor Millenium care conţine pe lângă povestiri un eseu de Jeff VanderMeer ("New Weird viu sau mort?") şi o secţiune de dezbateri privind apariţia termenului "new weird" ("Discuţiile New Weird: crearea unui termen").
Din prima parte a antologiei ("Stimuli") mi-au plăcut povestirile lui: Clive Barker ("Între dealuri, oraşele") şi Simon D. Ings ("Decerebrarea Maicii Lamprey"), iar din secţiunea "Dovezi": "Jack" de China Mieville, "Şopârla din Oozea€" de Jay Lake şi "€œMîncatorul de Măruntaie întâlneşte Lumina-care-nu-Străluceşte-Niciodata” de Alistair Renie.
Secţiunea "Laborator" autorii antologiei propun un experiment al cărui rezultat este o povestire colectivă creată de autori ce pot fi încadraţi în "new weird", din care mi-au atras atenţia contribuţiile lui Paul Di Filippo ("O moarte într-un Dhoti murdar") şi Daniel Abraham ("Minte de lăcustă").
Ultima secţiune a antologiei conţine poveştirile lui Dănuţ Ivănescu şi Ana-Maria Negrilă, reprezentanţii ai weird-ului românesc (trebuie să recunosc că "Aşteptându-l pe Corban" a fost singură povestire pe care nu am reuşit să o duc până la sfârşit...prea "weird" pentru mine).
În concluzie o antologie interesantă şi care merită puţină reclamă...o puteţi comandă pe site-ul editurii Millennium Press.
Alte opinii: kyodnb pe site-ul Cititor SF şi Michael Haulică în "Observatorul Cultural".
Ultima secţiune a antologiei conţine poveştirile lui Dănuţ Ivănescu şi Ana-Maria Negrilă, reprezentanţii ai weird-ului românesc (trebuie să recunosc că "Aşteptându-l pe Corban" a fost singură povestire pe care nu am reuşit să o duc până la sfârşit...prea "weird" pentru mine).
În concluzie o antologie interesantă şi care merită puţină reclamă...o puteţi comandă pe site-ul editurii Millennium Press.
Alte opinii: kyodnb pe site-ul Cititor SF şi Michael Haulică în "Observatorul Cultural".
10 ian. 2010
"Radu Filipescu - Jogging cu Securitatea" de Herma Kennel
În "ciudata" şi "incredibila" Românie a anilor 80, un tânăr de 27 de ani are curajul să se opună regimului. La începutul anilor 80 Radu Filipescu tipăreşte şi răspândeşte manifeste prin care urmărea organizarea unei demonstraţii pentru schimbarea lui Ceauşescu de la conducerea ţării. Pe 7 mai 1983 este arestat şi condamnat apoi la 10 ani de închisoare. Hermă Kennel, descrie perioada de arest din închisoarea de la Aiud şi "aventurile" cu Securitatea ale lui Radu Filipescu după ce este eliberat în 1986. Interesant este modul în care "cazul Filipescu"ajunge să fie cunoscut în străinătate, datorită părinţilor şi prietenilor care au ştiut să-şi folosească relaţiile pe care le aveau în străinătate.
O biografie foarte interesanta, o piesa in plus la puzzelul prin care incerc sa inteleg comunismul romanesc.
9 ian. 2010
"Jocul îngerului” de Carlos Ruiz Zafon
În urmă cu doi, în Barcelona, am fost foarte entuziasmat când am văzut în vitrină unei librării “Jocul îngerului” roman pe care îl creadeam o continuarea a “Umbrei vântului”. Însă ceea ce păstrează “Jocul ingerului” din precedentul roman al lui Carlos Ruiz Zafon este atmosfera Barcelonei. Barcelona începutului de secol XX este în romanele lui Zafon un oraş ciudat, cu străzi întortocheată cufundate în ceată şi case cu arhitecturi ciudate, un oraş al cărţilor şi librăriilor, al scriitorilor damanaţi şi al editorilor misterioşi, un oraş ce ascunde un “Cimitir al Cărţilor Uitate”.
Un tânăr scriitor, David Martin, muribund şi disperat încheie un contract cu un editor parizian de care nu a auzit nimeni şi pe care nimeni nu l-a văzut vreodată, pentru a inventa o nouă religie. în schimbul a o sută de mii de franci francezi. Mai târziu descoperă că, ceea ce credea a fi oprtunitatea vieţii sale, este de fapt o parte a unui complot sinistru. “Jocul îngerului” , a cărei acţiune are loc înainte aventurilor descrise în “Umbra vântului” este un amestec de crime, povestiri obsesive de dragoste şi supranatural al cărui rezultat este un român “gotic”, mult mai “întunecat” decât precedentul, ce duce cu gândul la arhitectură lui Gaudi (inevitabil clişeu : ) ).
"Jocul îngerului” a fost pentru mine o lectură perfectă pentru acest început de an, un roman pe care îl recomand celor care vor să citească un "mystery thriller”cu şi despre cărţi şi scriitori, scris într-un stil captivant.
Alte opinii:
+
Site-ul lui Zafon unde veţi găsi şi soundtrack-ul cărtii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)