19 iul. 2008

"O limba comuna" de Sorin Stoica

1) "Un critic spunea despre mine ca as fi un soi de fiinta cu o alcatuire bizara. Nici/nici. Intre si intre. Si/si. O fiinta contradictorie. Un caz. De aici vin si belelele profesionale. Necazurile pe care le am cu profii de antropologie, sociologie, care ma acuza ca literaturizez, polemicile cu prozatorii care, dimpotriva, considera ca teoretizez excesiv, ca ma dau stiintific, iar ceea ce fac eu aduce a munca de saltimbanc cultural. Ca teoria nu se topeste deloc in textul literar, iar reciproca scartie si ea. Unii profi ma considera poet. Mucles, ba, poete ! Prozatorii - infestat de teorie. Oricum, am un stil hibrid cu aparente parodice de text bascalios. Textele mele nu sunt insa decat asumate, sincere. De fapt, scriu asa pentru ca nu am incotro. Nu se poate altiminteri. Ar trebui sa va povestesc pe scurt viata mea pentru a intelege. Asta si incerc sa fac aici. Dar incep asa, din mai multe parti. Pana depistez o anumita ordine." [p. 43]

2) "Io, daca as fi profesor, nu i-as invata pe copii despre specii, clase de animale, ci despre tipuri umane: les nouveaux riches, curva, pismandeza de pe soseaua de centura, intelectualul cufurit. Asta as face. Un manual in care sa inventariez tipologii umane. Cu astia se vor intalni in viata, dar sansele sa dea nas in nas in plina zi cu vreo lighioana cu pene, gheare sau solizi sunt aprope nule. Ce ar contine manualul ? Cele spuse mai sus, plus parvenitul care se hraneste cu apa plata, muncitorul cu venitul si ciocul mici, taranul care nu mai e pe camp, profesorul inacrit inainte de vreme, politicianul care traieste din salariu. Asta pentru ca trebuie sa pomenim si speciile pe cale de disparitie. Si, in afara de asta, politicienii sint obisnuiti sa se vorbeasca despre ei ca despre animale. Deci precedente exista." [p. 52]

3) "Sa povestesti pentru a crea iluzia vietii, pentru a compensa, pentru a-ti dovedi ca ai trait totusi ceva, pentru a-i baga in ma-sa pe astia cu viata lor de cacat. Sigur, e si ceva ipocrizie s apretinzi ca nu mai vrei tu sa traiesti, ca te retragi pentru ca ei te-au dezamagit. Pentru ca stii foarte bine ca nu e asa." [p. 108]

Polirom, 2005

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ah, ce mult mi-a placut cartea! Mi-am innebunit tot prietenii cu ea :D

Cinabru spunea...

Geniala. Pur si simplu geniala.